Archive for August 2012

Ce a vrut să spună poetul

În versul „Bulgăroi cu ceafa groasă”, poetul sugerează că, încă de acum un secol, bulgarii ne-o luaseră înainte. Stăteam ca proştii şi ne uitam cum se îndepărtează de noi. Ecartul nu e o chestiune recentă, de când cu turismul lor all inclusive cu parizer (probabil că şi cu turismul electoral fac treabă mai bună).

Însă acum devine şi mai vizibil. După ce ani de zile am mers umăr la umăr cu ei spre Schengen, sub privire neliniştite  şi iritate ale Europii, ete că reuşim să rămânem iar de căruţă. Preşedintele Comisie Europene, Barroso, respectiv şmecherul ăla de Portugalia, după cum îl ştie domnu’ Hrebe, a declarat că Bulgaria este pregătită să adere la Spaţiul Schengen.

Nici un cuvânt despre România, deşi cele două păduchioase ale Europei au fost menţionate mereu împreună. România rămâne repetentă, este lăsată în urmă, izolată într-un colţ, ţinută din scurt cu băţul, ca idiotul gălăgios al clasei.

Asta o să ne coste pe partea economică, dar multţi dintre compatrioţii mei sunt prea cretini ca să înţeleagă asta. Ei  sunt solitari cu clovnul securist Ghişe şi Relu „The Transformer” Fenechiu.  Mă rog.

Sper că domnul Antonescu este mulţumit.

Evenimentul Zilei, prost ca noaptea

Ochiul meu de soacră securistă a surprins această tâmpenie deosebită pe site-ul Evenimentului Zilei.

Drept pedeapsă, autorul Daniel Conţescu va executa 5 ture de stadion pe bicicleta lui Lens cu şaua demontată, fugărit de Ben Gionson   şi Cichi Cean.

Un tolomac asemănător:

Viaţa bate filmul cu proşti

Discutam astăzi cu dumneaei, soţia, cazul cu totul neobişnuit al unui tânăr care a petrecut câţiva ani frumoşi cu fosta prietenă şi încă pe atâţia în cadru marital, până la divorţ, fără a consuma carnal relaţia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Practic, nu s-a futat niciodată. Motivele, greu sau imposibil de înţeles, un fel de „Când fu Tică, nu fu Tache” absurd şi neverosimil. S-a încercat, fără succes, inclusiv cu diverse prafuri de stimulat dorinţa trupească, aşa cum înţeleg că se face la vaci, să intre în rut.

Orişicâtuşi, se poate concluziona că cucoana  cam era de dus la balamuc, iar tânărul – urcat pe soclul viitoarei statui a labagiului conjugal anonim.

Soţia a opinat că poate doamna cu pricina o fi vrut să se păstreze fecioară pentru divorţ.

Mery

Am fost recent într-un safari internautic pe pagina de Facebook a lui Codrin Ştefănescu, unul dintre mai greţoşi gherţoi din politică, atârnător la PSD, PRM etc.

Şi, acolo, după un tufiş, am întrezărit o formă de viaţă cu ciuf roş, care îi ciugulea lui Codrin paraziţii de pe carcasă. Mânat de o curiozitate bolnăvicioasă, am sărit gardul până în ţarcul dumneaei, pe care scria, pe o plăcuţă, Anamarya Mery – absolvent Liceu Industrial de Construcţii, fan USL.

Şi în ciuda tuturor sorţilor, am reuşit să ne împrietenim, deşi nu aveam la mine nici un biscuite, nici o troacă cu uruială, nici un balot juicy de paie, ori o glugă savuroasă de coceni. A fost de ajuns să vibrăm pe acelaşi palier, să denunţ practicile blestemate ale duşmanilor naturali ai lui Mery şi Codrin.

Iată nişte instantanee emoţionante, o mărturie în imagini despre cum se pot sări graniţele către speciile incapabile să perceapă ironia:

 BAU!

 

De gustibus mişto de tot

Materia verde din ceaun este un fel de mâncare roman, pui cu praz. Pe cât de dubios arată, pe atât de bun este. Arată în felul ăla pentru că aşa a arătat mâncarea în Europa până în secolul al 15-lea şi chiar mai târziu, adică până ce au pătruns pe continent două alimente capabile să schimbe culoarea maroniu-verzuie a fierturilor –  roşiile şi porumbul.

Poza, la prima ediţie a Festivalului Antic de la Constanţa, din Parcul cu pini de lângă Edificiul roman cu mozaic. Foarte, foarte mişto. Costume, personaje foarte potrivite, amplasament, fierării dacice, olărit şi ţesut pentru copii, corturi, totemuri, arme, demonstraţii, haleu după reţete de două mii de ani, noaptea intre copaci, în tabăra luminată doar de torţe şi focuri de tabără, pe un fundal muzical perfect ales – harpe şi alte cele, care te băgau în atmosferă.  Mai într-o parte, tot sub copaci, nişte mese cu bere (şi mici). Am petrecut acolo o seară, iar a doua zi, veniţi la prânz, cu gândul să stăm vreo două ore, ne-am mai lăsat duşi pe la 8 seara.

Aşadar, pui cu praz şi condimente, dintre care am reţinut (sau doar ăsta ni s-a spus)  – coriandru.

Acum eu fug în bucătărie, să încerc să reproduc şmecheria asta.

PS – papiţoiul narcisist Mazăre urma să ia şi el parte la festival, însă organizatorii i-au pregătit un costum de gladiator, sau, oricum, ceva pulete de rând; vă închipuiţi că dobitocul grandoman s-a jicnit şi n-a mai apărut?

Nu parlament unicameral, nu 300 de aleşi. Adevăratul motiv pentru care Băsescu ar demisiona

Ciufutăcisme

Când ne vom rebrendui Amabilozaurus, ne vom uita în urmă cu mâhnire la astfel de posturi. Până atunci, continuăm seria răutăcismelor.

I give you Spooky Accordion Girl. Braşov, iulie, 2012. Pitoresc.

Alunecare de teren la Sinaia peste două prăji (later edit – dom’le, nu vreau sa fiu măgar, nu trebuie ca toate femeile să-l farmece din prima pe Radu Mazăre, dar m-a izbit mormanul de crăpelniţă dulce din farfuria duduii; în poză nu e clar, dar acolo erau două prăjituri, believe me…acuma, nah…):

Se duce cineva la concertul Lady Gagăi?